Constat ca in ultimele saptamani, odata cu cresterea masiva a frecventelor vibrationale (http://punctulzero-octavian.blogspot.com/2011/10/frecvente-in-acum.html), experimentez o gramada de clarificari si revelatii, atat eu cat si cei din jurul meu aflati pe calea trezirii constiente din iluzia 'realitatii'...
Asa se face ca ieri am ajuns, 'intamplator' desigur, la acest text care explica excelent cum sta treaba cu emotiile si de ce acest aspect este unul dintre cele mai dificil de stapanit, angajat fiind in procesul de recuperare a puterii asupra fiintei proprii. Informatia din acest text m-a ajutat sa vad clar punctele in care eu ma impiedicam si stagnam... Tocmai de aceea, mintea mea s-a opus initial citirii acestui text (prin lipsa de rabdare sau gasirea a altceva 'mai bun de facut'), fiind cunoscut faptul ca Ego-ul pune piedici in calea maturizarii, deoarece vrea sa domine fiinta cat mai mult cu putinta. Am insistat, mi-am adus atentia pe text cand mintea imi zbura in alta parte... iar dupa prima pagina deja eram captivata :)
Postez aici aceasta informatie (sublinierile si completarile din paranteze imi apartin), deoarece are capacitatea de a aduce limpezime si vindecare la capitolul - atat de subtil si confuz - al emotiilor.
ATITUDINEA FATA DE EMOTII
transmis de Pamela Kribbe – 4 iulie 2011
JESHUA: Dragi prieteni, sunt incantat sa fiu printre voi din nou si sa comunic cu voi in acest mod. Trebuie sa spun ca acest lucru inseamna mult pentru mine. Eu apreciez aceste intalniri , deoarece in acest fel pot veni mai aproape de voi, decat din propriul meu plan al realitatii.
Totusi, eu intotdeauna locuiesc in interiorul inimilor voastre si astept momentele din timpul vostru, cand sunteti deschisi si sensibili la energia mea. Energia mea, energia christica care este renascuta in acest timp, nu este doar energia mea.
Nu este pur si simplu energia unui om care a trait pe Pamant la un moment din timp; este un camp al energiei colective din care voi faceti parte, intr-un fel care este mult mai profund decat realizati. Voi toti ati facut un legamant odata, toti v-ati exprimat intentia de a purta aceasta energie in realitatea Pamantului, de a o ancora in pamant. Multe vieti, multe secole ati lucrat pentru aceasta misiune.
Voi toti sunteti in procesul nasterii semintei Christ in interior si eu va ajut. Eu am fost un deschizator de cale; totusi insamantarea semintei Christ a fost un efort colectiv. Chiar si venirea mea pe Pamant a fost posibila doar datorita campului de energie care a fost prezent aici, tesut de voi. Noi lucram impreuna, noi suntem o unitate. Asadar eu sunt accesibil pentru voi toti. Nu sunt in exclusivitate desponibil nici unei persoane. Eu sunt in serviciul vostru, al tuturor.
Astazi as dori sa vorbesc despre o problema care va atinge profund si frecvent in viata voastra de zi cu zi. Este vorba de atitudinea fata de emotii. Inima, al 3-lea ochi si chakra coroanei sunt atractive pentru voi, pentru ca acesti centri energetici va conecteaza cu taramurile inalte, care sunt atat de naturale pentru voi.
Dar adevarata realizare interioara trebuie acum sa aiba loc la un nivel inferior, in aria chakrelor inferioare, mai apropiate de pamant. Aria emotiilor este o arie vitala in procesul cresterii voastre catre libertate si totalitate. Voi sunteti fiinte spirituale. Veniti dintr-un plan al realitatii, unde densitatea si asprimea realitatii pamantului au fost necunoscute pentru voi. A fost dificil sa va descurcati cu toate acestea.
De-a lungul multelor voastre vieti ati incercat sa exprimati energia voastra cosmica aici, pe pamant. Si in aceasta exprimare, in canalizarea energiei catre pamant, ati suferit multe traume adanci. Corpul emotional este plin de rani si traume. Despre acesta vreau sa va vorbesc astazi.
Oricine merge pe calea cresterii interioare cunoaste importanta emotiilor : ca nu ar trebui sa le reprimati , ca ar trebui sa le eliberati. Dar cum lucreaza toate acestea, nu este suficient de clar.
Mai intai, asa dori sa fac o distinctie intre emotii si sentimente. Sentimentele sunt invatatorii vostri, in timp ce emotiile sunt copiii vostri.
Emotiile sunt energii care au o manifestare clara in corpul fizic. Emotiile sunt reactii la lucruri pe care nu le intelegeti cu adevarat.
Luati in considerare ce se intampla cand sunteti coplesiti de o situatie. De exemplu, cineva va raneste sentimentele in mod neasteptat si simtiti sa va infuriati. Puteti simti aceasta foarte clar in corpul vostru ; in anumite locuri simtiti cum energia se tensioneaza. Aceasta tensiune fizica care urmeaza socului energetic, arata ca acolo este ceva ce voi nu intelegeti. Este o energie care soseste, astfel incat voi o simtiti nejustificata. Sentimentul de a fi tratat injust , pe scurt, ca o neintelegere, izbucneste prin emotie. Emotia este expresia neintelegerii ; este o explozie energetica si o eliberare.
Cand aceasta se intampla, voi sunteti confruntati cu urmatoarea alegere : ce voi face cu aceasta emotie? Imi voi baza comportamentul actual pe ea? O voi folosi ca pe un combustibil pentru reactiile mele fata de alte persoane sau voi lasa ca emotia sa existe si imi voi baza actiunile pe altceva?
Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, as dori sa explic natura sentimentelor.
Emotiile sunt explozii esentiale ale neintelegerii pe care le puteti percepe clar in corpul vostru.
Sentimentele, pe de alta parte, au o natura diferita si sunt percepute diferit, deasemenea. Sentimentele sunt mult mai tacute decat emotiile. Acestea sunt soapte ale sufletului care va ating prin impulsuri gentile, o cunoastere interioara sau o actiune intuitiva neasteptata, care apare mai tarziu ca fiind foarte inteleapta. (Sentimentele au sediul in chakra a 4-a, a inimii; emotiile au sediul in chakra a 2-a, cea pelviana)
Emotiile intotdeauna au ceva foarte intens si dramatic. Luati in considerare atacurile, frica, furia sau tristetea adanca. Emotiile pun stapanire pe voi si va indeparteaza din centrul vostru spiritual. In momentul in care sunteti foarte prinsi in emotii, atunci sunteti plini de un fel de energie care va indeparteaza de centrul vostru , din claritatea voastra interioara. In acest sens, emotiile sunt ca si norii care acopera soarele.
Cu aceasta, nu vreau sa spun nimic impotriva emotiilor. Acestea ar trebui sa nu fie reprimate ; sunt foarte valoroase pentru a va cunoaste pe voi mai intim. Dar as dori sa subliniez natura energiei voastre emotionale ; aceasta este o explozie a neintelegerii. Emotiile, va scot din centrul vostru. In schimb, sentimentele va aduc profund in voi insiva, in centrul vostru.
Sentimentele exprima o inalta intelegere, un fel de intelegere care transcede atat emotiile , cat si mintea. Sentimentele isi au originea intr-un taram non-fizic, inafara corpului. De aceea acestea nu sunt atat de clar localizate intr-un punct in corpul fizic.
Luati in considerare ce se intampla cand simtiti ceva, o atmosfera sau o dispozitie sau cand aveti presentimente despre o situatie.
Exista un fel de cunoastere in voi, care pare sa vina din afara si aceasta nu este o reactie din partea voastra, la ceva exterior. Aceasta vine ” din nimic” . Intr-un asemenea moment, puteti simti cum ceva se deschide in chakra inimii voastre. Exista multe momente in care o asemenea cunoastere interioara vine spre voi. De exemplu, puteti “sti” ceva despre cineva, fara a vorbi cu el sau ea. Puteti simti ceva despre voi doi, care ulterior va juca un rol important in relatia voastra. Aceste lucruri nu sunt usor de inteles in cuvinte – “pur si simplu un sentiment” – si cu siguranta, nu este usor de inteles pentru minte. Acestea sunt momente in care mintea voastra devine sceptica, spunandu-va ca fabricati lucruri sau inebuniti.
As dori sa mentionez o alta energie care are mai mult o natura de “sentiment” decat una emotionala. Bucuria. Bucuria poate fi un fenomen care transcede emotionalul. (si mintea!)
Cateodata puteti simti un fel de bucurie in interior care va inalta fara un motiv anume. Simtiti divinitatea din interior si conectia voastra intima cu tot ceea ce exista. Un asemenea sentiment poate sosi la voi cand va asteptati mai putin. Este ca si cum ceva maret va atinge sau ca si cum atingeti o realitate mai inalta. (La fel si Iubirea...)
Sentimentele nu sunt atat de usor de constientizat si par sa vina la voi de undeva din afara. Emotiile au aproape intotdeauna o cauza clara imediata : un declansator in lumea exterioara care va “apasa butoanele”. Sentimentele isi au originea in dimensiunea Sinelui vostru Inalt. Trebuie sa fiti tacuti pentru a percepe aceste soapte in inima voastra. Emotiile pot deranja aceasta pace si tacere interioara. Numai din sentimentele care va conecteaza cu sufletul vostru puteti lua decizii echilibrate. Fiind tacut si in pace puteti simti cu toata fiinta voastra ceea ce este bine pentru voi la un anumit moment.
Luand decizii bazate pe emotii, inseamna a le lua dintr-o pozitie non-centrata. Trebuie sa eliberati mai intai emotiile si sa intrati in legatura cu miezul vostru interior, acolo unde exista claritatea.
Acum, as dori sa raspund la intrebarea: cum va puteti descurca cel mai bine cu emotiile voastre?
Am spus ca : “sentimentele sunt invatatorii vostri si emotiile sunt copiii vostri”.
Paralela intre a fi “emotional” si “a fi ca un copil” este frapanta. ”Copilul vostru interior” este locul emotiilor voastre. Deasemenea, exista o reasamblare frapanta intre modul cum va descurcati cu emotiile proprii si felul in care va descurcati cu copiii reali! (Daca te bagi sub ei, inseamna ca ai tendinta sa te bagi SUB emotii)
Copiii sunt cei mai onesti si spontani in emotiile lor si ei nu ascund si nu le reprima, pana cand adultii nu ii incurajeaza sa o faca. Faptul ca copiii isi exprima spontan emotiile, nu inseamna asadar ca copiii isi experimenteaza emotiile intr-un mod echilibrat. Fiecare stie ca copiii pot fi purtati de emotiile lor (furie, frica sau tristete) si sunt adesea incapabili sa le opreasca. Intr-o asemenea situatie, copilul poate aproape sa se scufunde in emotiile lor si aceasta ii face dezechilibrati, inafara centrului. Unul din motivele pentru aceasta emotivitate dezlantuita este ca, copilul a parasit recent o lume in care e putin probabil sa existe limite.
In dimensiunile astrale sau eterice , nu sunt asemenea restrictii si limitari, cum sunt in taramul fizic si in corpul fizic. Emotiile copiilor sunt adesea “reactii ale neintelegerii” fata de aceasta realitate fizica. De aceea, cand el sau ea creste, copilul are nevoie de ajutor si sustinere in a se descurca cu emotiile. Aceasta este parte din procesul “incarnarii echilibrate” pe pamant. Deci, cum va descurcati cu emotiile, fie ale voastre, fie ale copiilor vostri?
Emotiile ar trebui sa nu fie judecate sau reprimate. Acestea sunt o parte vitala a voastra, ca fiinte umane si deci, acestea trebuie sa fie respectate si acceptate. Va puteti privi emotiile ca pe copiii vostri , care au nevoie de atentia, respectul si ghidarea voastra.
O emotie poate fi privita cel mai bine ca pe o energie care vine la voi pentru vindecare. Asadar este important sa nu fiti complet absorbiti de emotie, ci sa ramaneti capabili sa o priviti dintr-o perspectiva neutra. Este important sa fiti constienti. Cineva ar putea spune asa: ar trebui sa nu iti reprimi emotia, dar nici sa te scufunzi in ea. Pentru ca atunci cand te scufunzi, cand te identifici complet cu aceasta, copilul din voi devine un tiran care te va conduce pe cai gresite.
Cel mai important lucru pe care il puteti face cu o emotie este sa o permiteti, sa simtiti toate aspectele sale, in timp ce nu va pierdeti constiinta. Luati de exemplu furia. Puteti invita furia sa fie complet prezenta, experimentand-o in corpul vostru in cateva locuri, in timp ce o observati in mod neutru. Un asemenea tip de constiinta inseamna vindecare. Ce se intampla in acest exemplu este ca voi imbratisati emotia, care este in mod esential o forma a neintelegerii, cu intelegere. Aceasta este alchimia spirituala.
Sa explic cu ajutorul unui exemplu. Copilul vostru s-a lovit cu genunchiul de masa si il doare cu adevarat. El este suparat, tipa de durere si bate in masa, pentru ca este suparat pe ea. El considera ca aceasta este sursa durerii sale. Ghidarea emotionala la acest moment inseamna ca parintele isi ajuta mai intai copilul sa numesca experienta. :” Tu esti suparat, nu-i asa – te doare, asa este?” A-i da nume este esential.
Voi transferati radacina problemei de la masa la copilul insusi.” Nu masa este cea care te-a lovit, tu te-ai ranit, tu esti cel care este suparat. Si da, eu iti inteleg emotia”. Parintele imbratiseaza emotia copilului cu intelegere, cu iubire. In momentul in care copilul simte intelegere si a recunoscut, furia sa se va diminua gradual. Durerea fizica poate fi inca prezenta. Dar rezistenta lui la durere, furia din jurul acesteia, se dizolva. Copilul citeste compasiune si intelegere in ochii vostri si aceasta il relaxeaza si ii alina emotiile.
Masa, cauza emotiilor nu mai este relevanta. Impreuna cu imbratisarea unei emotii cu intelegere si compasiune, voi schimbati concentrarea atentiei copilului de la exterior la interior si invatati copilul sa isi asume responsabilitatea emotiei. Ii aratati ca reactia sa la un declansator exterior nu este un dat, ci ca este o chestiune de alegere. Puteti alege lipsa de intelegere sau intelegerea. Puteti alege sa va luptati sau sa acceptati. Voi puteti alege.
Aceasta se aplica deasemenea propriilor voastre emotii, propriului vostru copil interior. Permitand emotiilor sa fie, numindu-le si facand un efort sa le intelegeti, inseamna ca respectati si hraniti copilul vostru interior. Facand schimbarea de la “exterior” la “interior” , asumandu-va responsabilitatea pentru emotie, va ajuta sa creati un copil interior care nu doreste sa ranesca pe nimeni altcineva , incat nu se simte victimizat.
Emotiile puternice, fie furia, supararea sau frica – intotdeauna au o componenta a lipsei de putere , in sensul in care voi sunteti victima a ceva din exteriorul vostru. Ce faceti atunci cand va concentrati, nu pe circumstantele din afara voastra, ci pe reactia si durerea voastra este ca voi ”demiteti” lumea exterioara, ca si cauza a emotiilor voastre. Nu va pasa atat de mult despre ce a nascut acea emotie. Voi va intoarceti complet in interior si va spuneti :” O.k, aceasta a fost reactia mea si inteleg de ce. Inteleg de ce simt in felul in care o fac si trebuie sa ma sustin in aceasta situatie”.
Intorcandu-va catre emotiile voastre intr-o maniera atat de iubitoare este un fapt eliberator. Aceasta cere un fel de auto-disciplina. Eliberand realitatea exterioara ca “sursa a diavolului” si asumandu-va intreaga responsabilitate, inseamna ca voi recunoasteti ca ” ati ales sa reactionati intr-un anumit fel”.
Incetati sa mai argumentati despre cine are dreptate si cine greseste, despre cine judeca si eliberati pur si simplu intregul lant al evenimentelor care au avut loc in exteriorul controlului vostru. “Eu experimentez acum aceasta emotie in constiinta deplina in care am ales sa o fac”. Aceasta inseamna asumarea responsabilitatii. Acesta este curajul!
Auto-disciplina in aceasta situatie este ca voi renuntati la a avea dreptate si la a fi victima fara ajutor. Renuntati la a va simti furios, neinteles si alte expresii ale victimizarii pe care le puteti simti uneori, caci adesea va puteti hrani emotiile care va asalteaza.
Asumarea responsabilitatii este un act al modestiei. Aceasta inseamna a fi onest cu voi insiva, chiar si in cele mai slabe momente. Aceasta este auto-disciplina care vi se cere. In acelasi timp, acest fel de intoarcere catre interior cere cea mai inalta compasiune. Emotia pentru care sunteti pregatiti sa faceti fata cu onestitate, fiind propria voastra creatie este deasemenea privita cu o intelegere blanda.
” Ai ales furia la acest timp, nu-i asa? ” Compasiunea va spune :” O.k, pot vedea de ce si te iert. Poate cand simti iubirea mea si sustinerea mai clar, nu vei fi inclinat sa raspunzi in acest mod data urmatoare”. Acesta este adevaratul rol al constiintei in auto-vindecare. Aceasta inseamna alchimia spirituala. Constiinta nu se lupta si nu respinge nimic : aceasta incercuieste intunericul constient. Aceasta incercuieste energiile neintelegerii cu intelegere si deci, transforma metalul obisnuit in aur. Constiinta si iubirea sunt, in esenta, acelasi lucru. A fi constient inseamna sa permiteti lucrurilor sa fie si sa le inconjurati cu iubirea si compasiunea voastra.
Adesea voi ganditi ca “constiinta singura” nu este suficienta pentru a depasi problemele voastre emotionale. Voi spuneti:” Eu stiu ca am reprimat emotiile, eu stiu cauza acestora, eu sunt constient, dar acestea nu dispar”. In acest caz, exista o subtila rezistenta in voi fata de acea emotie. Voi tineti emotia la o distanta, de frica de a fi coplesit de aceasta. Dar voi niciodata nu sunteti coplesiti de o emotie, cand alegeti constient sa o permiteti. (frica de a nu putea gestiona emotia, ne face sa credem sa e greu sa ne ridicam DEASUPRA emotiei!)
Atata timp cat tineti emotia la distanta, sunteti in razboi cu aceasta. Va luptati cu emotia si aceasta se va intoarce impotriva voastra in moduri diferite. Nu o puteti tine inafara pana la capat. Aceasta se va manifesta in corpul vostru ca o durere sau o tensiune sau ca un sentiment de depresie. Simtindu-va doborati sau frecvent epuizati este un semn clar ca reprimati anumite emotii. Cert este faptul ca trebuie sa permiteti emotiilor sa intre total in constiinta voastra. Daca nu stiti exact ca emotiile sunt acolo, puteti incepe foarte bine prin a simti tensiunile din corpul vostru. Acesta este o poarta catre emotii. Totul este stocat in corpul vostru.
De exemplu, daca simtiti durere sau tensiune in aria stomacului, puteti merge acolo cu constiinta voastra si sa intrebati care este problema. Lasati celulele corpului sa va vorbesca. Sau imaginati-va ca chiar acolo, un copil este prezent. Intrebati copilul sa va arate care emotie este predominanta in el. Exista cateva cai de a va conecta cu emotiile voastre.
Este vital sa realizati ca energia care este blocata in emotii doreste sa se miste. Aceasta energie doreste sa fie eliberata si de aceea bate la usa voastra, ca o durere fizica sau ca un sentiment de stres sau depresie (sau ca si conflict cu ceva exterior). Pentru voi este o chestiune de deschidere reala si de a fi pregatit sa simtiti emotia.
Emotiile sunt parte din realitatea voastra pamanteasca, dar acestea nu ar trebui sa va stapaneasca. Emotiile sunt ca norii pentru soare. Asadar este atat de important sa fiti constienti de emotiile voastre si sa le faceti fata constient.
Dintr-un corp emotional clar si echilibrat este mult mai usor sa va contactati sufletul sau miezul vostru interior, prin intuitie. In societatea voastra exista multa confuzie in legatura cu emotiile. Acest lucru este evident, pe langa alte lucruri, de la cantitatea de dezbateri si confuzia care exista in legatura cu cresterea copiilor vostri.
Copiii sunt in mod clar mult mai spontan emotionali decat adultii. Acest lucru creaza dificultati. Ce ar fi daca limitele voastre morale ar fi incalcate? Ce ar fi daca situatiile de haos apar? Trebuie ca cineva sa disciplineze copiii sau sa-i lase sa se exprime liber? Emotiile lor trebuie controlate sau nu? !!!
Important in cresterea unui copil este ca ei invata sa isi inteleaga emotiile, sa inteleaga de unde vin acestea si sa-si asume responsabilitatea asupra lor. Cu ajutorul vostru, copilul poate invata sa isi vada emotiile ca “explozii ale neintelegerii”. Aceasta intelegere previne copilul de la ”scufundarea” in emotiile lor si de la a pierde controlul. Intelegerea elibereaza si va aduce inapoi la propriul vostru centru, fara a reprima emotiile. Parintele isi invata copilul sa faca fata emotiilor, prin a fi un exemplu viu pentru el. Toate intrebarile pe care le-ati avut in a va descurca cu copiii vostri vi se aplica si voua.
Cum va descurcati cu propriile voastre emotii? Va este greu? Cand va simtiti furiosi sau tristi o perioada de timp, va disciplinati spunand:” Ei hai, aduna-te si mergi mai departe”? Va reprimati emotiile? Simtiti ca disciplinandu-va este un lucru bun si necesar? Cine v-a spus acest lucru? A fost un parinte? Sau sunteti de partea cealalta? Va scaldati in emotiile voastre, nedorind sa le dati drumul. Acesta este un caz frecvent. (cele 2 atitudini obisnuite in fata emotiilor... Din pacate, nimeni nu ne-a invatat sa le abordam pe “calea de mijloc” :))
Poate ati simtit de mult timp ca ati fost victima unei situatii din afara voastra, de exemplu, cresterea voastra, partenerul sau mediul muncii voastre. La un anumit moment, poate fi foarte eliberator sa intrati in legatura cu furia din interior, in legatura cu lucrurile negative care v-au influentat. Furia va da posibilitatea sa va eliberati de aceste influente si sa mergeti pe drumul vostru. Asadar, puteti fi atat de indragostiti de furia voastra, incat sa nu doriti sa renuntati la aceasta. In loc de a deveni o usa, aceasta devine un mod de a trai.
Atunci rasare o forma de victimizare care reprezinta orice, in afara de vindecare. Acest lucru va retine de la a sta ferm in propria voastra putere.
Este foarte important sa va asumati responsabilitatea propriilor voastre emotii si sa nu faceti un adevar absolut din acestea. Cand le dati statutul de adevar, in loc sa le priviti ca “explozii ale neintelegerii” va veti baza actiunile pe ele si acest lucru va conduce la decizii necentrate. Acelasi lucru se intampla cu copiii carora le este permisa prea multa libertate emotionala. Ei devin rasfatati si de necontrolat : ei devin mici tirani si acest lucru nu este bun. Haosul emotional este chiar neplacut , atat pentru copil, cat si pentru parinte.
Pe scurt, puteti fi prea stricti sau prea indulgenti in a face fata emotiilor si prin analogie, cu copiii vostri. As dori sa vorbesc mai mult despre a fi “indulgent”, pentru ca aceasta pare sa fie mai mult o problema a zilelor voastre. Inca din anii `60 , a existat o realizare colectiva , ca nu ar trebui sa va reprimati emotiile, pentru ca atunci va inabusiti creativitatea si spontaneitatea sufletului vostru.
Societatea va produce copii disciplinati si ascultatori, care vor respecta mai mult regulile decat soaptele inimii si asta este o tragedie – atat pentru societate, cat si pentru individ. Dar ce ziceti de cealalta extrema : ce ziceti despre justificarea emotiilor intr-un asemenea mod, incat acestea preiau controlul si va conduc viata?
Puteti observa foarte bine in interiorul vostru, unde sunt, fie emotii pe care le hraniti intr-un asemenea fel, incat le considerati ca adevaruri, in locul a ceea ce reprezinta acestea cu adevarat: explozii ale neintelegerii.
Acestea sunt emotiile cu care v-ati identificat. Paradoxul este ca destul de des, acestea sunt emotii care va cauzeaza multa suferinta.
De exemplu, lipsa de putere (eu nu il pot ajuta), control (ma voi descurca) , furie (este vina lor) sau suparare (viata este mizerabila). Acestea toate sunt emotii dureroase, dar totusi, la un alt nivel, va dau ceva special. Luati lipsa de putere sau “sentimentul de victima”. Exista avantaje ale acestui tipar emotional. Va poate da un sens al sigurantei. Va elibereaza de anumite obligatii sau resposabilitati. “Eu nu il pot ajuta, nu-i asa?”. Acesta este un colt intunecat in care stati, dar pare sa fie sigur.
Pericolul identificarii sau “fuzionarea” cu un asemenea tipar emotional pentru un timp mai lung este ca pierdeti legatura cu adevarata voastra libertate, cu miezul vostru divin.
Lucrurile pot intra in calea vietii voastre, incat sa provoace emotii ale furiei si resentimentului in voi. Acest lucru s-a putut intampla in tineretea voastra , la maturitate sau in vietile trecute. Este foarte important ca voi sa intrati in legatura cu aceste emotii in mod constient si sa deveniti atenti la furia, tristetea sau orice alta energie intensa din voi. Dar la un anumit moment, trebuie sa va asumati responsabilitatea pentru emotiile voastre , pentru ca acestea constituie reactiile voastre la un eveniment exterior.
Fiind centrati, fiind intr-o stare de claritate si echilibru spiritual, inseamna ca va luati intreaga responsabilitate pentru toate emotiile care sunt in voi. Apoi puteti recunoaste emotia, de exemplu pentru furie si sa spuneti in acelasi timp: aceasta a fost reactia mea la anumite evenimente. Eu inconjor aceasta reactie cu intelegere, dar in acelasi timp, intentionez sa o eliberez. Viata nu inseamna a fi corect ; trebuie sa fii liber si intreg. Este foarte eliberator sa inlaturi vechile raspunsuri emotionale care au crescut intr-o viata.
Cineva ar putea spune ca este vorba despre calea de mijloc subtila, intre reprimarea emotiilor si scufundarea in acestea. In ambele situatii, voi ati crescut cu opinii si idei care nu sunt in acord cu natura alchimiei spirituale. Esenta cresterii spirituale este ca voi nu reprimati nimic, dar in acelasi timp va asumati intreaga responsabilitate pentru asta.
“Eu simt acest lucru, eu aleg aceasta reactie, deci eu o pot vindeca.”
Revendicati-va maiestria – despre aceasta este vorba in mesajul meu. Poate nu este intr-adevar o cale de mijloc, ci o cale diferita . Este vorba despre maiestria spirituala. In acceptarea faptului ca totul este in voi, va ridicati deasupra acestuia si deveniti maestrul. Maiestria este si puternica si gentila. Aceasta este foarte permisiva si totusi cere o mare disciplina: disciplina curajului si a onestitatii. Revendicati-va maiestria , deveniti maestrul pieselor emotionale care v-au tulburat, adesea in spatele vostru. Luati legatura cu acestea, asumati-va responsabilitatea.
Nu va lasati condusi de rani emotionale inconstiente care v-au marcat si au blocat drumul catre libertatea interioara. Constiinta voastra va vindeca. Nimeni altcineva nu poate restabili puterea asupra emotiilor voastre, inafara de voi. Nu exista instrumente exterioare pentru a inlatura aceste emotii.
Deveniti constienti de acestea cu putere, determinare si compasiune, caci ele se elibereaza in Lumina.
Devenind intregi si liberi la nivel emotional este unul din cele mai importante aspecte ale cresterii spirituale.
JESHUA: Dragi prieteni, sunt incantat sa fiu printre voi din nou si sa comunic cu voi in acest mod. Trebuie sa spun ca acest lucru inseamna mult pentru mine. Eu apreciez aceste intalniri , deoarece in acest fel pot veni mai aproape de voi, decat din propriul meu plan al realitatii.
Totusi, eu intotdeauna locuiesc in interiorul inimilor voastre si astept momentele din timpul vostru, cand sunteti deschisi si sensibili la energia mea. Energia mea, energia christica care este renascuta in acest timp, nu este doar energia mea.
Nu este pur si simplu energia unui om care a trait pe Pamant la un moment din timp; este un camp al energiei colective din care voi faceti parte, intr-un fel care este mult mai profund decat realizati. Voi toti ati facut un legamant odata, toti v-ati exprimat intentia de a purta aceasta energie in realitatea Pamantului, de a o ancora in pamant. Multe vieti, multe secole ati lucrat pentru aceasta misiune.
Voi toti sunteti in procesul nasterii semintei Christ in interior si eu va ajut. Eu am fost un deschizator de cale; totusi insamantarea semintei Christ a fost un efort colectiv. Chiar si venirea mea pe Pamant a fost posibila doar datorita campului de energie care a fost prezent aici, tesut de voi. Noi lucram impreuna, noi suntem o unitate. Asadar eu sunt accesibil pentru voi toti. Nu sunt in exclusivitate desponibil nici unei persoane. Eu sunt in serviciul vostru, al tuturor.
Astazi as dori sa vorbesc despre o problema care va atinge profund si frecvent in viata voastra de zi cu zi. Este vorba de atitudinea fata de emotii. Inima, al 3-lea ochi si chakra coroanei sunt atractive pentru voi, pentru ca acesti centri energetici va conecteaza cu taramurile inalte, care sunt atat de naturale pentru voi.
Dar adevarata realizare interioara trebuie acum sa aiba loc la un nivel inferior, in aria chakrelor inferioare, mai apropiate de pamant. Aria emotiilor este o arie vitala in procesul cresterii voastre catre libertate si totalitate. Voi sunteti fiinte spirituale. Veniti dintr-un plan al realitatii, unde densitatea si asprimea realitatii pamantului au fost necunoscute pentru voi. A fost dificil sa va descurcati cu toate acestea.
De-a lungul multelor voastre vieti ati incercat sa exprimati energia voastra cosmica aici, pe pamant. Si in aceasta exprimare, in canalizarea energiei catre pamant, ati suferit multe traume adanci. Corpul emotional este plin de rani si traume. Despre acesta vreau sa va vorbesc astazi.
Oricine merge pe calea cresterii interioare cunoaste importanta emotiilor : ca nu ar trebui sa le reprimati , ca ar trebui sa le eliberati. Dar cum lucreaza toate acestea, nu este suficient de clar.
Mai intai, asa dori sa fac o distinctie intre emotii si sentimente. Sentimentele sunt invatatorii vostri, in timp ce emotiile sunt copiii vostri.
Emotiile sunt energii care au o manifestare clara in corpul fizic. Emotiile sunt reactii la lucruri pe care nu le intelegeti cu adevarat.
Luati in considerare ce se intampla cand sunteti coplesiti de o situatie. De exemplu, cineva va raneste sentimentele in mod neasteptat si simtiti sa va infuriati. Puteti simti aceasta foarte clar in corpul vostru ; in anumite locuri simtiti cum energia se tensioneaza. Aceasta tensiune fizica care urmeaza socului energetic, arata ca acolo este ceva ce voi nu intelegeti. Este o energie care soseste, astfel incat voi o simtiti nejustificata. Sentimentul de a fi tratat injust , pe scurt, ca o neintelegere, izbucneste prin emotie. Emotia este expresia neintelegerii ; este o explozie energetica si o eliberare.
Cand aceasta se intampla, voi sunteti confruntati cu urmatoarea alegere : ce voi face cu aceasta emotie? Imi voi baza comportamentul actual pe ea? O voi folosi ca pe un combustibil pentru reactiile mele fata de alte persoane sau voi lasa ca emotia sa existe si imi voi baza actiunile pe altceva?
Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, as dori sa explic natura sentimentelor.
Emotiile sunt explozii esentiale ale neintelegerii pe care le puteti percepe clar in corpul vostru.
Sentimentele, pe de alta parte, au o natura diferita si sunt percepute diferit, deasemenea. Sentimentele sunt mult mai tacute decat emotiile. Acestea sunt soapte ale sufletului care va ating prin impulsuri gentile, o cunoastere interioara sau o actiune intuitiva neasteptata, care apare mai tarziu ca fiind foarte inteleapta. (Sentimentele au sediul in chakra a 4-a, a inimii; emotiile au sediul in chakra a 2-a, cea pelviana)
Emotiile intotdeauna au ceva foarte intens si dramatic. Luati in considerare atacurile, frica, furia sau tristetea adanca. Emotiile pun stapanire pe voi si va indeparteaza din centrul vostru spiritual. In momentul in care sunteti foarte prinsi in emotii, atunci sunteti plini de un fel de energie care va indeparteaza de centrul vostru , din claritatea voastra interioara. In acest sens, emotiile sunt ca si norii care acopera soarele.
Cu aceasta, nu vreau sa spun nimic impotriva emotiilor. Acestea ar trebui sa nu fie reprimate ; sunt foarte valoroase pentru a va cunoaste pe voi mai intim. Dar as dori sa subliniez natura energiei voastre emotionale ; aceasta este o explozie a neintelegerii. Emotiile, va scot din centrul vostru. In schimb, sentimentele va aduc profund in voi insiva, in centrul vostru.
Sentimentele exprima o inalta intelegere, un fel de intelegere care transcede atat emotiile , cat si mintea. Sentimentele isi au originea intr-un taram non-fizic, inafara corpului. De aceea acestea nu sunt atat de clar localizate intr-un punct in corpul fizic.
Luati in considerare ce se intampla cand simtiti ceva, o atmosfera sau o dispozitie sau cand aveti presentimente despre o situatie.
Exista un fel de cunoastere in voi, care pare sa vina din afara si aceasta nu este o reactie din partea voastra, la ceva exterior. Aceasta vine ” din nimic” . Intr-un asemenea moment, puteti simti cum ceva se deschide in chakra inimii voastre. Exista multe momente in care o asemenea cunoastere interioara vine spre voi. De exemplu, puteti “sti” ceva despre cineva, fara a vorbi cu el sau ea. Puteti simti ceva despre voi doi, care ulterior va juca un rol important in relatia voastra. Aceste lucruri nu sunt usor de inteles in cuvinte – “pur si simplu un sentiment” – si cu siguranta, nu este usor de inteles pentru minte. Acestea sunt momente in care mintea voastra devine sceptica, spunandu-va ca fabricati lucruri sau inebuniti.
As dori sa mentionez o alta energie care are mai mult o natura de “sentiment” decat una emotionala. Bucuria. Bucuria poate fi un fenomen care transcede emotionalul. (si mintea!)
Cateodata puteti simti un fel de bucurie in interior care va inalta fara un motiv anume. Simtiti divinitatea din interior si conectia voastra intima cu tot ceea ce exista. Un asemenea sentiment poate sosi la voi cand va asteptati mai putin. Este ca si cum ceva maret va atinge sau ca si cum atingeti o realitate mai inalta. (La fel si Iubirea...)
Sentimentele nu sunt atat de usor de constientizat si par sa vina la voi de undeva din afara. Emotiile au aproape intotdeauna o cauza clara imediata : un declansator in lumea exterioara care va “apasa butoanele”. Sentimentele isi au originea in dimensiunea Sinelui vostru Inalt. Trebuie sa fiti tacuti pentru a percepe aceste soapte in inima voastra. Emotiile pot deranja aceasta pace si tacere interioara. Numai din sentimentele care va conecteaza cu sufletul vostru puteti lua decizii echilibrate. Fiind tacut si in pace puteti simti cu toata fiinta voastra ceea ce este bine pentru voi la un anumit moment.
Luand decizii bazate pe emotii, inseamna a le lua dintr-o pozitie non-centrata. Trebuie sa eliberati mai intai emotiile si sa intrati in legatura cu miezul vostru interior, acolo unde exista claritatea.
Acum, as dori sa raspund la intrebarea: cum va puteti descurca cel mai bine cu emotiile voastre?
Am spus ca : “sentimentele sunt invatatorii vostri si emotiile sunt copiii vostri”.
Paralela intre a fi “emotional” si “a fi ca un copil” este frapanta. ”Copilul vostru interior” este locul emotiilor voastre. Deasemenea, exista o reasamblare frapanta intre modul cum va descurcati cu emotiile proprii si felul in care va descurcati cu copiii reali! (Daca te bagi sub ei, inseamna ca ai tendinta sa te bagi SUB emotii)
Copiii sunt cei mai onesti si spontani in emotiile lor si ei nu ascund si nu le reprima, pana cand adultii nu ii incurajeaza sa o faca. Faptul ca copiii isi exprima spontan emotiile, nu inseamna asadar ca copiii isi experimenteaza emotiile intr-un mod echilibrat. Fiecare stie ca copiii pot fi purtati de emotiile lor (furie, frica sau tristete) si sunt adesea incapabili sa le opreasca. Intr-o asemenea situatie, copilul poate aproape sa se scufunde in emotiile lor si aceasta ii face dezechilibrati, inafara centrului. Unul din motivele pentru aceasta emotivitate dezlantuita este ca, copilul a parasit recent o lume in care e putin probabil sa existe limite.
In dimensiunile astrale sau eterice , nu sunt asemenea restrictii si limitari, cum sunt in taramul fizic si in corpul fizic. Emotiile copiilor sunt adesea “reactii ale neintelegerii” fata de aceasta realitate fizica. De aceea, cand el sau ea creste, copilul are nevoie de ajutor si sustinere in a se descurca cu emotiile. Aceasta este parte din procesul “incarnarii echilibrate” pe pamant. Deci, cum va descurcati cu emotiile, fie ale voastre, fie ale copiilor vostri?
Emotiile ar trebui sa nu fie judecate sau reprimate. Acestea sunt o parte vitala a voastra, ca fiinte umane si deci, acestea trebuie sa fie respectate si acceptate. Va puteti privi emotiile ca pe copiii vostri , care au nevoie de atentia, respectul si ghidarea voastra.
O emotie poate fi privita cel mai bine ca pe o energie care vine la voi pentru vindecare. Asadar este important sa nu fiti complet absorbiti de emotie, ci sa ramaneti capabili sa o priviti dintr-o perspectiva neutra. Este important sa fiti constienti. Cineva ar putea spune asa: ar trebui sa nu iti reprimi emotia, dar nici sa te scufunzi in ea. Pentru ca atunci cand te scufunzi, cand te identifici complet cu aceasta, copilul din voi devine un tiran care te va conduce pe cai gresite.
Cel mai important lucru pe care il puteti face cu o emotie este sa o permiteti, sa simtiti toate aspectele sale, in timp ce nu va pierdeti constiinta. Luati de exemplu furia. Puteti invita furia sa fie complet prezenta, experimentand-o in corpul vostru in cateva locuri, in timp ce o observati in mod neutru. Un asemenea tip de constiinta inseamna vindecare. Ce se intampla in acest exemplu este ca voi imbratisati emotia, care este in mod esential o forma a neintelegerii, cu intelegere. Aceasta este alchimia spirituala.
Sa explic cu ajutorul unui exemplu. Copilul vostru s-a lovit cu genunchiul de masa si il doare cu adevarat. El este suparat, tipa de durere si bate in masa, pentru ca este suparat pe ea. El considera ca aceasta este sursa durerii sale. Ghidarea emotionala la acest moment inseamna ca parintele isi ajuta mai intai copilul sa numesca experienta. :” Tu esti suparat, nu-i asa – te doare, asa este?” A-i da nume este esential.
Voi transferati radacina problemei de la masa la copilul insusi.” Nu masa este cea care te-a lovit, tu te-ai ranit, tu esti cel care este suparat. Si da, eu iti inteleg emotia”. Parintele imbratiseaza emotia copilului cu intelegere, cu iubire. In momentul in care copilul simte intelegere si a recunoscut, furia sa se va diminua gradual. Durerea fizica poate fi inca prezenta. Dar rezistenta lui la durere, furia din jurul acesteia, se dizolva. Copilul citeste compasiune si intelegere in ochii vostri si aceasta il relaxeaza si ii alina emotiile.
Masa, cauza emotiilor nu mai este relevanta. Impreuna cu imbratisarea unei emotii cu intelegere si compasiune, voi schimbati concentrarea atentiei copilului de la exterior la interior si invatati copilul sa isi asume responsabilitatea emotiei. Ii aratati ca reactia sa la un declansator exterior nu este un dat, ci ca este o chestiune de alegere. Puteti alege lipsa de intelegere sau intelegerea. Puteti alege sa va luptati sau sa acceptati. Voi puteti alege.
Aceasta se aplica deasemenea propriilor voastre emotii, propriului vostru copil interior. Permitand emotiilor sa fie, numindu-le si facand un efort sa le intelegeti, inseamna ca respectati si hraniti copilul vostru interior. Facand schimbarea de la “exterior” la “interior” , asumandu-va responsabilitatea pentru emotie, va ajuta sa creati un copil interior care nu doreste sa ranesca pe nimeni altcineva , incat nu se simte victimizat.
Emotiile puternice, fie furia, supararea sau frica – intotdeauna au o componenta a lipsei de putere , in sensul in care voi sunteti victima a ceva din exteriorul vostru. Ce faceti atunci cand va concentrati, nu pe circumstantele din afara voastra, ci pe reactia si durerea voastra este ca voi ”demiteti” lumea exterioara, ca si cauza a emotiilor voastre. Nu va pasa atat de mult despre ce a nascut acea emotie. Voi va intoarceti complet in interior si va spuneti :” O.k, aceasta a fost reactia mea si inteleg de ce. Inteleg de ce simt in felul in care o fac si trebuie sa ma sustin in aceasta situatie”.
Intorcandu-va catre emotiile voastre intr-o maniera atat de iubitoare este un fapt eliberator. Aceasta cere un fel de auto-disciplina. Eliberand realitatea exterioara ca “sursa a diavolului” si asumandu-va intreaga responsabilitate, inseamna ca voi recunoasteti ca ” ati ales sa reactionati intr-un anumit fel”.
Incetati sa mai argumentati despre cine are dreptate si cine greseste, despre cine judeca si eliberati pur si simplu intregul lant al evenimentelor care au avut loc in exteriorul controlului vostru. “Eu experimentez acum aceasta emotie in constiinta deplina in care am ales sa o fac”. Aceasta inseamna asumarea responsabilitatii. Acesta este curajul!
Auto-disciplina in aceasta situatie este ca voi renuntati la a avea dreptate si la a fi victima fara ajutor. Renuntati la a va simti furios, neinteles si alte expresii ale victimizarii pe care le puteti simti uneori, caci adesea va puteti hrani emotiile care va asalteaza.
Asumarea responsabilitatii este un act al modestiei. Aceasta inseamna a fi onest cu voi insiva, chiar si in cele mai slabe momente. Aceasta este auto-disciplina care vi se cere. In acelasi timp, acest fel de intoarcere catre interior cere cea mai inalta compasiune. Emotia pentru care sunteti pregatiti sa faceti fata cu onestitate, fiind propria voastra creatie este deasemenea privita cu o intelegere blanda.
” Ai ales furia la acest timp, nu-i asa? ” Compasiunea va spune :” O.k, pot vedea de ce si te iert. Poate cand simti iubirea mea si sustinerea mai clar, nu vei fi inclinat sa raspunzi in acest mod data urmatoare”. Acesta este adevaratul rol al constiintei in auto-vindecare. Aceasta inseamna alchimia spirituala. Constiinta nu se lupta si nu respinge nimic : aceasta incercuieste intunericul constient. Aceasta incercuieste energiile neintelegerii cu intelegere si deci, transforma metalul obisnuit in aur. Constiinta si iubirea sunt, in esenta, acelasi lucru. A fi constient inseamna sa permiteti lucrurilor sa fie si sa le inconjurati cu iubirea si compasiunea voastra.
Adesea voi ganditi ca “constiinta singura” nu este suficienta pentru a depasi problemele voastre emotionale. Voi spuneti:” Eu stiu ca am reprimat emotiile, eu stiu cauza acestora, eu sunt constient, dar acestea nu dispar”. In acest caz, exista o subtila rezistenta in voi fata de acea emotie. Voi tineti emotia la o distanta, de frica de a fi coplesit de aceasta. Dar voi niciodata nu sunteti coplesiti de o emotie, cand alegeti constient sa o permiteti. (frica de a nu putea gestiona emotia, ne face sa credem sa e greu sa ne ridicam DEASUPRA emotiei!)
Atata timp cat tineti emotia la distanta, sunteti in razboi cu aceasta. Va luptati cu emotia si aceasta se va intoarce impotriva voastra in moduri diferite. Nu o puteti tine inafara pana la capat. Aceasta se va manifesta in corpul vostru ca o durere sau o tensiune sau ca un sentiment de depresie. Simtindu-va doborati sau frecvent epuizati este un semn clar ca reprimati anumite emotii. Cert este faptul ca trebuie sa permiteti emotiilor sa intre total in constiinta voastra. Daca nu stiti exact ca emotiile sunt acolo, puteti incepe foarte bine prin a simti tensiunile din corpul vostru. Acesta este o poarta catre emotii. Totul este stocat in corpul vostru.
De exemplu, daca simtiti durere sau tensiune in aria stomacului, puteti merge acolo cu constiinta voastra si sa intrebati care este problema. Lasati celulele corpului sa va vorbesca. Sau imaginati-va ca chiar acolo, un copil este prezent. Intrebati copilul sa va arate care emotie este predominanta in el. Exista cateva cai de a va conecta cu emotiile voastre.
Este vital sa realizati ca energia care este blocata in emotii doreste sa se miste. Aceasta energie doreste sa fie eliberata si de aceea bate la usa voastra, ca o durere fizica sau ca un sentiment de stres sau depresie (sau ca si conflict cu ceva exterior). Pentru voi este o chestiune de deschidere reala si de a fi pregatit sa simtiti emotia.
Emotiile sunt parte din realitatea voastra pamanteasca, dar acestea nu ar trebui sa va stapaneasca. Emotiile sunt ca norii pentru soare. Asadar este atat de important sa fiti constienti de emotiile voastre si sa le faceti fata constient.
Dintr-un corp emotional clar si echilibrat este mult mai usor sa va contactati sufletul sau miezul vostru interior, prin intuitie. In societatea voastra exista multa confuzie in legatura cu emotiile. Acest lucru este evident, pe langa alte lucruri, de la cantitatea de dezbateri si confuzia care exista in legatura cu cresterea copiilor vostri.
Copiii sunt in mod clar mult mai spontan emotionali decat adultii. Acest lucru creaza dificultati. Ce ar fi daca limitele voastre morale ar fi incalcate? Ce ar fi daca situatiile de haos apar? Trebuie ca cineva sa disciplineze copiii sau sa-i lase sa se exprime liber? Emotiile lor trebuie controlate sau nu? !!!
Important in cresterea unui copil este ca ei invata sa isi inteleaga emotiile, sa inteleaga de unde vin acestea si sa-si asume responsabilitatea asupra lor. Cu ajutorul vostru, copilul poate invata sa isi vada emotiile ca “explozii ale neintelegerii”. Aceasta intelegere previne copilul de la ”scufundarea” in emotiile lor si de la a pierde controlul. Intelegerea elibereaza si va aduce inapoi la propriul vostru centru, fara a reprima emotiile. Parintele isi invata copilul sa faca fata emotiilor, prin a fi un exemplu viu pentru el. Toate intrebarile pe care le-ati avut in a va descurca cu copiii vostri vi se aplica si voua.
Cum va descurcati cu propriile voastre emotii? Va este greu? Cand va simtiti furiosi sau tristi o perioada de timp, va disciplinati spunand:” Ei hai, aduna-te si mergi mai departe”? Va reprimati emotiile? Simtiti ca disciplinandu-va este un lucru bun si necesar? Cine v-a spus acest lucru? A fost un parinte? Sau sunteti de partea cealalta? Va scaldati in emotiile voastre, nedorind sa le dati drumul. Acesta este un caz frecvent. (cele 2 atitudini obisnuite in fata emotiilor... Din pacate, nimeni nu ne-a invatat sa le abordam pe “calea de mijloc” :))
Poate ati simtit de mult timp ca ati fost victima unei situatii din afara voastra, de exemplu, cresterea voastra, partenerul sau mediul muncii voastre. La un anumit moment, poate fi foarte eliberator sa intrati in legatura cu furia din interior, in legatura cu lucrurile negative care v-au influentat. Furia va da posibilitatea sa va eliberati de aceste influente si sa mergeti pe drumul vostru. Asadar, puteti fi atat de indragostiti de furia voastra, incat sa nu doriti sa renuntati la aceasta. In loc de a deveni o usa, aceasta devine un mod de a trai.
Atunci rasare o forma de victimizare care reprezinta orice, in afara de vindecare. Acest lucru va retine de la a sta ferm in propria voastra putere.
Este foarte important sa va asumati responsabilitatea propriilor voastre emotii si sa nu faceti un adevar absolut din acestea. Cand le dati statutul de adevar, in loc sa le priviti ca “explozii ale neintelegerii” va veti baza actiunile pe ele si acest lucru va conduce la decizii necentrate. Acelasi lucru se intampla cu copiii carora le este permisa prea multa libertate emotionala. Ei devin rasfatati si de necontrolat : ei devin mici tirani si acest lucru nu este bun. Haosul emotional este chiar neplacut , atat pentru copil, cat si pentru parinte.
Pe scurt, puteti fi prea stricti sau prea indulgenti in a face fata emotiilor si prin analogie, cu copiii vostri. As dori sa vorbesc mai mult despre a fi “indulgent”, pentru ca aceasta pare sa fie mai mult o problema a zilelor voastre. Inca din anii `60 , a existat o realizare colectiva , ca nu ar trebui sa va reprimati emotiile, pentru ca atunci va inabusiti creativitatea si spontaneitatea sufletului vostru.
Societatea va produce copii disciplinati si ascultatori, care vor respecta mai mult regulile decat soaptele inimii si asta este o tragedie – atat pentru societate, cat si pentru individ. Dar ce ziceti de cealalta extrema : ce ziceti despre justificarea emotiilor intr-un asemenea mod, incat acestea preiau controlul si va conduc viata?
Puteti observa foarte bine in interiorul vostru, unde sunt, fie emotii pe care le hraniti intr-un asemenea fel, incat le considerati ca adevaruri, in locul a ceea ce reprezinta acestea cu adevarat: explozii ale neintelegerii.
Acestea sunt emotiile cu care v-ati identificat. Paradoxul este ca destul de des, acestea sunt emotii care va cauzeaza multa suferinta.
De exemplu, lipsa de putere (eu nu il pot ajuta), control (ma voi descurca) , furie (este vina lor) sau suparare (viata este mizerabila). Acestea toate sunt emotii dureroase, dar totusi, la un alt nivel, va dau ceva special. Luati lipsa de putere sau “sentimentul de victima”. Exista avantaje ale acestui tipar emotional. Va poate da un sens al sigurantei. Va elibereaza de anumite obligatii sau resposabilitati. “Eu nu il pot ajuta, nu-i asa?”. Acesta este un colt intunecat in care stati, dar pare sa fie sigur.
Pericolul identificarii sau “fuzionarea” cu un asemenea tipar emotional pentru un timp mai lung este ca pierdeti legatura cu adevarata voastra libertate, cu miezul vostru divin.
Lucrurile pot intra in calea vietii voastre, incat sa provoace emotii ale furiei si resentimentului in voi. Acest lucru s-a putut intampla in tineretea voastra , la maturitate sau in vietile trecute. Este foarte important ca voi sa intrati in legatura cu aceste emotii in mod constient si sa deveniti atenti la furia, tristetea sau orice alta energie intensa din voi. Dar la un anumit moment, trebuie sa va asumati responsabilitatea pentru emotiile voastre , pentru ca acestea constituie reactiile voastre la un eveniment exterior.
Fiind centrati, fiind intr-o stare de claritate si echilibru spiritual, inseamna ca va luati intreaga responsabilitate pentru toate emotiile care sunt in voi. Apoi puteti recunoaste emotia, de exemplu pentru furie si sa spuneti in acelasi timp: aceasta a fost reactia mea la anumite evenimente. Eu inconjor aceasta reactie cu intelegere, dar in acelasi timp, intentionez sa o eliberez. Viata nu inseamna a fi corect ; trebuie sa fii liber si intreg. Este foarte eliberator sa inlaturi vechile raspunsuri emotionale care au crescut intr-o viata.
Cineva ar putea spune ca este vorba despre calea de mijloc subtila, intre reprimarea emotiilor si scufundarea in acestea. In ambele situatii, voi ati crescut cu opinii si idei care nu sunt in acord cu natura alchimiei spirituale. Esenta cresterii spirituale este ca voi nu reprimati nimic, dar in acelasi timp va asumati intreaga responsabilitate pentru asta.
“Eu simt acest lucru, eu aleg aceasta reactie, deci eu o pot vindeca.”
Revendicati-va maiestria – despre aceasta este vorba in mesajul meu. Poate nu este intr-adevar o cale de mijloc, ci o cale diferita . Este vorba despre maiestria spirituala. In acceptarea faptului ca totul este in voi, va ridicati deasupra acestuia si deveniti maestrul. Maiestria este si puternica si gentila. Aceasta este foarte permisiva si totusi cere o mare disciplina: disciplina curajului si a onestitatii. Revendicati-va maiestria , deveniti maestrul pieselor emotionale care v-au tulburat, adesea in spatele vostru. Luati legatura cu acestea, asumati-va responsabilitatea.
Nu va lasati condusi de rani emotionale inconstiente care v-au marcat si au blocat drumul catre libertatea interioara. Constiinta voastra va vindeca. Nimeni altcineva nu poate restabili puterea asupra emotiilor voastre, inafara de voi. Nu exista instrumente exterioare pentru a inlatura aceste emotii.
Deveniti constienti de acestea cu putere, determinare si compasiune, caci ele se elibereaza in Lumina.
Devenind intregi si liberi la nivel emotional este unul din cele mai importante aspecte ale cresterii spirituale.
As dori sa inchei spunand : nu faceti situatiile mai dificile decat sunt. Calea spirituala este o cale simpla. Este vorba despre iubirea pentru voi insiva si de claritatea interioara.
Aceasta nu cere o cunoastere speciala sau ritualuri specifice, reguli sau metode. Toate lucrurile de care aveti nevoie pentru cresterea voastra spirituala sunt in voi.
Intr-un moment de liniste, mergeti in aspectul vostru sentimental. Lasati ca acest aspect sa va spuna ce trebuie clarificat si curatat in voi. Aveti incredere in intuitia voastra. Lucrati cu aceasta. Credeti in voi insiva (ca puteti face asta!). Voi sunteti maestrul vietii voastre, maestrul caii voastre unice a iubirii si libertatii.
Sursa: www.jeshua.net
http://ingerasipepamant.blogspot.com/2011/10/atitudinea-fata-de-emotii.html
Multumim, Cristi, pentru acest filmuletz! Vazandu-l in contextul de mai sus (adica legat de informatia despre vindecarea emotionala), am inteles ca Vointa divina nu se poate manifesta prin noi decat in momentul in care ne asumam complet Puterea! Abia cand am inteles si traim de la nivelul Responsabilitatii - adica vom deveni COMPLET responsabili pentru calitatea vibratiilor pe care ALEGEM sa le manifestam - atunci abia vom manifesta dupa Vointa toate minunile, asemeni lui Christos. Pentru ca abia atunci vom fi aliniati cu Divinitatea, iar Vointa noastra va fi - de fapt - a EI!
Aceasta nu cere o cunoastere speciala sau ritualuri specifice, reguli sau metode. Toate lucrurile de care aveti nevoie pentru cresterea voastra spirituala sunt in voi.
Intr-un moment de liniste, mergeti in aspectul vostru sentimental. Lasati ca acest aspect sa va spuna ce trebuie clarificat si curatat in voi. Aveti incredere in intuitia voastra. Lucrati cu aceasta. Credeti in voi insiva (ca puteti face asta!). Voi sunteti maestrul vietii voastre, maestrul caii voastre unice a iubirii si libertatii.
Sursa: www.jeshua.net
http://ingerasipepamant.blogspot.com/2011/10/atitudinea-fata-de-emotii.html
Multumim, Cristi, pentru acest filmuletz! Vazandu-l in contextul de mai sus (adica legat de informatia despre vindecarea emotionala), am inteles ca Vointa divina nu se poate manifesta prin noi decat in momentul in care ne asumam complet Puterea! Abia cand am inteles si traim de la nivelul Responsabilitatii - adica vom deveni COMPLET responsabili pentru calitatea vibratiilor pe care ALEGEM sa le manifestam - atunci abia vom manifesta dupa Vointa toate minunile, asemeni lui Christos. Pentru ca abia atunci vom fi aliniati cu Divinitatea, iar Vointa noastra va fi - de fapt - a EI!